* Urmează multe cifre și statistici, dar sunt necesare pentru a înțelege ce înseamnă educație rutieră eficientă, unde ne situăm în această schemă și spre ce ar trebui să tindem.

Pare greu de crezut, având în vedere că în România importanța transportului copiilor într-un scaun auto rear-facing este încă dezbătută, dar acest dispozitiv a fost inventat în urmă cu aproape 60 de ani! În 1963, Bertil Aldman, profesor la universitatea Chalmers din Gothenburg, Suedia, a creat primul prototip al scaunului auto pentru copii cu spatele la sensul de mers. Inspirat din poziția astronauților din misiunea Gemini, a gândit un dispozitiv care să plaseze pasagerul în opoziție cu forța de accelerație și de coliziune, oferindu-i astfel mai multă protecție.

Datorită inspirației lui Aldman, Suedia a început cercetările în domeniul rear-facing într-o perioadă în care alte țări nici măcar nu își puneau problema transportului copiilor într-un scaun auto. Iar acest lucru se vede clar și în momentul actual. Cu un număr redus de accidente auto și victime rezultate din coliziuni, Suedia pare să fi stabilit un standard pe care ar trebui să îl urmeze și celelalte țări europene.  Este lider internațional în materie de siguranță rutieră, în special în ceea ce privește transportul copiilor.

În 2015, Uniunea Europeană a desemnat Suedia țara cu cele mai sigure drumuri.

Rear-facing și legislația rutieră

În 1997, Suedia a implementat planul Vision Zero, cu scopul de a reduce la zero numărul victimelor pe șosele. Accidentele sunt inevitabile, astfel că politicile au fost concepute pentru a diminua gravitatea evenimentelor rutiere:  reglementări de trafic, limitarea vitezei, zone distincte destinate autovehiculelor, bicicletelor și pietonilor. Transportarea copiilor în dispozitive auto poziționate cu spatele la sensul de mers este un factor care reduce semnificativ fatalitatea victimelor de vârste mici. Testele de impact arată clar că scaunele rear-facing oferă de cinci ori mai multă siguranță decât cele forward-facing. Un dispozitiv rear-facing poate reduce cu până la 80% riscul de accidentare, în special în zona gâtului, cap și coloană.

Contrar opiniei generale, părinții din Suedia nu sunt obligați să folosească un dispozitiv rear-facing până când copilul împlinește vârsta maximă suportată de scaunele auto (4-6 ani). Este mai degrabă o recomandare. Dar cu o tradiție în rear-facing de peste 50 de ani, nu cred că își imaginează cum altfel ar putea transporta copiii. Pentru ei este firesc, simplu. Este parte a culturii rutiere.

Modelul scandinav, preluat în întreaga lume

În anii recenți, modelul Suediei a fost preluat sub diferite forme și denumiri de alte țări din Europa, dar și de pe alte continente. Cele mai eficiente programe au fost observate tot în zona scandinavă.

Norvegia a adoptat programul Vision Zero în 2002 și a urmat un parcurs excepțional în ceea ce privește siguranța auto. Anul trecut, a înregistrat cel mai mic număr de decese în accidente auto. Mai mult, niciun copil nu a murit într-un eveniment rutier. Asta și pentru că cei mici călătoresc în scaune auto rear-facing până la vârsta de patru ani. Trecerea la booster se face, de asemenea, mult mai târziu, după vârsta de 8 ani, între timp fiind recomandate scaunele forward-facing.

În Danemarca, scaunele auto rear-facing se folosesc până la vârsta de patru ani, iar apoi copiii pot folosi un booster până la 140 cm. Protecția celor mici este garantată și în ale moduri: în timpul controalelor, poliția se asigură că scaunele pentru copii sunt utilizate corect și respectă reglementările prevăzute în lege. Rata anuală a fatalităților rutiere a scăzut cu 66% din anul 2000 până în 2018.

În Finlanda, copiii călătoresc în scaune auto rear-facing cât mai mult timp cu putință, dar minim până la trei ani. Autoritățile rutiere recomandă folosirea dispozitivelor care au trecut de Plus Test.

Și în Statele Unite ale Americii a fost lansat în 2016 un proiect federal asemănător, “Road to Zero”, prin care se urmărește eliminarea deceselor cauzate de accidente până în anul 2050. În prezent, SUA înregistrează aproximativ 38.000 de decese anuale ca rezultat al coliziunilor rutiere. În 2017, 22% dintre copiii cu vârsta sub patru ani, implicați în accidente rutiere, nu aveau centura cuplată.

România și siguranța rutieră în rândul copiilor

Să revenim la drumurile noastre… care în 2017 înregistrau cel mai mare număr de accidente rutiere fatale din întreaga Uniune Europeană. Iar în 2018, România a fost țara cu cei mai mulți copii decedați în accidente rutiere, raportat la numărul minorilor.

Un studiu observațional realizat în Cluj Napoca a scos la iveală că numai 67.4% dintre copii erau asigurați corespunzător, cu centură sau dispozitiv de transport. Și doar 14.8% dintre cei care foloseau un scaun erau poziționați cu spatele la sensul de mers.

Un sondaj publicat de Poliția Română în 2019 concluzionează că “portul centurii de siguranță este un comportament manifestat cu o foarte ridicată frecvență de către o mare majoritate a conducătorilor auto, după cum susțin aceștia; de asemenea, preocuparea pentru portul centurii de siguranță de către copiii pe care îi transportă în autovehicul este prezentă foarte frecvent la cea mai mare parte a șoferilor români, potrivit afirmațiilor acestora”. Însă același sondaj arată că undeva între 10 și 20% dintre șoferi consideră că “în localități, dacă rulezi cu atenție […] portul centurii nu este necesar ori că nu își găsește utilitatea pentru pasagerii de pe bancheta din spate”. Iar printre acei pasageri se întâmplă să fie și copii.

Dacă până și utilizarea centurii este privită cu asemenea lejeritate, nu-i de mirare că noțiunea de rear-facing ocupă un loc atât de mic în preocuparea șoferilor.

Organizația Mondială a Sănătății a concluzionat că folosirea unui dispozitiv de siguranță în transportul copiilor reduce riscul de deces cu până la 60%. OMS spune de asemenea că accidentele rutiere reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul copiilor și tinerilor cu vârste între 5 și 29 de ani.

Testul suedez

Nu este o surpriză că Plus Test a fost dezvoltat tot de suedezi. Considerat unul dintre cele mai riguroase standarde de testare a dispozitivelor auto, acesta se derulează la o viteză mai mare și cu o forță a impactului crescută față de cerințele europene obligatorii.

  • se efectuează numai în Suedia
  • testul se realizează la o viteză de 56.5 km/oră (normele europene cer 55 km/oră)
  • singurul test care măsoară forțele de coliziune exercitate asupra gâtului

Toate scaunele auto testate prin Plus Test respectă standardele europene de siguranță. Însă nu toate scaunele omologate potrivit normelor UE pot trece testul suedez.

Niciun scaun auto poziționat cu fața spre direcția de mers nu a trecut până acum Testul Suedez, din cauza forțelor exercitate asupra gâtului în timpul unui impact, care îi pun pasagerului viața în pericol. Este un test voluntar, la care se poate înscrie orice producător de dispozitive de siguranță auto. Axkid, de exemplu, a testat mai multe modele: Axkid Minikid, Axkid Rekid și Axkid Move.

Sigur, rezultatele excepționale ale Suediei se datorează unui ansamblu de factori care lucrează împreună: starea drumurilor, implicarea autorităților, politici publice eficiente, legislație, cultură. Sunt multe lucruri pe care nu le putem influența, dar decizia noastră, ca părinți, de a pune siguranța copiilor pe primul plan cântărește enorm. Iar primul pas este alegerea unui scaun auto rear-facing și folosirea lui pentru cât mai mult timp.

Surse foto: pixabay.com, Parlamentul European, VTI